3 zile. Discount. 50%. 70%. 80%.
2 zile. Reduceri. MEGAREDUCERI!
1 zi. Pregăteşte-te… Start!
Stoc epuizat. Eroare 404. Panică. Frustrare.
Adaugă X în coş. Gata! Daaar… ai văzut oferta Y?
„Individul serveşte sistemul industrial nu aducându-i ofranda economiilor lui şi furnizându-i capitalul, ci consumându-i produsele. Nu există, de altfel, nicio altă activitate religioasă, politică sau morală pentru care el să beneficieze de o pregătire mai complexă, mai savantă şi mai costisitoare.“ – J.K. Galbraith
Black Friday, această sărbătoare închinată „societăţii de abundenţă” aruncă Vechiul Consumator într-un război imaginar purtat cu click-uri şi carduri. Îi dă falsa impresie a rezolvării unei nevoi (psihologice), numai pentru a-l aliena şi mai mult. Îi demonstrează că ceea ce-şi doreşte nu este un obiect, ci aderarea la un fenomen. Că preaslăvita libertate de consum şi de alegere… i-a fost impusă.
Black Friday poate fi asociată eului social, unul dintre cele 3 aspectele ale eului evidenţiate de William James. Eul social caută admiraţia şi invidia celor din jur şi este motivat de imaginea de sine, de poziţia pe scara socială, de reputaţie.
De Black Friday nevoile reale se estompează si instinctul gregar răbufneşte. De Black Friday trebuie să cumperi. Orice. Oricât.
(Ward David, Lasen Marta, An Overview of Needs Theories behind Consumerism, European School of Economics, p.3)
Cum rămâne însă cu eul spiritual, cel mânat de valori, credinţe şi aspirații?
Să intre în scenă Noul Consumator. Şi poate primul ad adresat lui de Black Friday.
(Dedică-i câteva momente. Merită.)
Sursa imagine
De Black Friday 2012, acest afiş semnat Patagonia a ocupat o pagină întreagă din The New York Times.
De Black Friday. În această zi Patagonia ne propune un „contract social”: renunţarea la dreptul de a cumpăra excesiv şi iraţional în schimbul unei promisiuni pentru o lume mai bună.
Nu cumpăra această jachetă în confecționarea căreia au fost investite atât de multe resurse, timp și pricepere. Rezistă acestui lucru de o calitate ireproșabilă. Desigur, asta în cazul în care nu ai nevoie de el…
Patagonia se adresează Noului Consumator, celui abia ieșit din găoace, care cu pași mici invalidează hiperconsumerismul și care obligă brandurile să reclădească strategii și psihologii și să regândească teorii.
Ce-și dorește Noul Consumator¹:
- un scop, o viață mai simplă, o existență mai lentă;
- satisfacții pe termen lung în schimbul plăcerilor de moment;
- dezvoltare personală, apartenență la ceva „real”, sentiment de control asupra propriei vieți.
Ce crede Noul Consumator:
- că s-a creat o prăpastie mult prea adâncă între societate și natură;
- că mediul digital a slăbit relațiile interumane și a izolat individul;
- că teribila criză financiară ne-a făcut, de fapt, un bine: ne-a arătat ce este cu adevărat important în viață.
De unde cumpără Noul Consumator:
- de la companii cu principii etice puternice și scopuri dincolo de profit;
- de la companii care susțin cauze puternice și care îi sprijină pe consumatori să facă alegeri corecte, responsabile;
- de la companii care creează conexiuni puternice cu consumatorii, între consumatori, între individ și lumea ca întreg.
Câte dintre cele de mai sus sunt „bifate” in mesajul Patagonia? Toate. Iată un brand vizionar.
Eu aș purta logo-ul Patagonia. Cu mândrie.
Şi da, îmi doresc nespus jacheta.
¹ Euro RSCG Worldwide, The New Consumer in the Era of Mindful Spending
