Probabil ai avut momente în care ai stat să te gândești de ce anumite imagini, filmulețe sau idei trăznite de pe net devin virale. Te trezești că mulți dintre prietenii tăi de pe Facebook au dat share, că auzi colegii de la birou discutând despre asta sau vezi o știre despre o întâmplare care, peste noapte, „a făcut înconjurul internetului”.
Anumite lucruri care devin virale sunt pur și simplu aleatorii, cum a fost evenimentul „Ziua Izabelei” sau filmulețul stupid cu „Cristii”. Însă, alte lucruri pur și simplu îi captivează pe oameni și îi transformă în adevărați promotori, atunci când distribuie o informație care înglobează un produs sau serviciu.
Acesta este subiectul care l-a fascinat în ultimii zece ani pe Jonah Berger, profesor de marketing la Colegiul Wharton al Universității din Pennsylvania, încât a scris cartea „Contagios. Cum se răspândesc ideile”, apărută în 2015 la Editura Publica.
Cuprins articol
Cei 6 factori ai unui viral
Când vine vorba de distribuirea conținutului, oamenii se împart în trei categorii: cei care consumă, cei care interacționează și cei care creează. Majoritatea fac parte din primele două categorii, cum este și normal, însă între aceștia se trasează o linie foarte subțire.
Se spune că omul este un animail social care este influențat de opiniile celor din jurul său. Atunci când vezi că prietenii tăi au dat share la ceva, nu-i așa că îți vine și ție să faci același lucru?
Jonah Berger ne explică, în cartea lui, de ce un share nu e doar un simplu share, ci o monedă socială dată mai departe, o valoare practică, o poveste împărtășită cu care tu te asociezi.
Aparent, lucrurile la care oamenii dau share nu urmăresc o anumită logică; însă, în cartea sa, Jonah Berger a identificat șase factori care se regăsesc, într-o oarecare măsură, în mai multe mesaje virale care au circulat pe internet în ultimii ani.
#1 Moneda socială
Fiecare conținut pe care îl distribui îți aduce, ție personal, un plus de valoare. Îți asociezi imaginea cu ceea ce distribui și vrei să afle și alții că tu ești în posesia acelei informații.
În unele cazuri, poate fi o glumă suficient de bună încât majoritatea oamenilor au preluat-o (cum au fost, de exemplu, gif-urile cu John Travolta confused) sau, în alte situații, un articol de specialitate sau un eveniment interesant care te poate pune într-o lumină bună.
Nimeni nu vrea să pară plictisitor.
#2 Declanșatorii
Produsele și ideile care se leagă de indicii răspândite în mediu sunt mult mai probabil să fie răspândite decât cele care nu pot fi asociate cu ceva ce face parte din viața noastră de zi cu zi.
De exemplu, vânzările ciocolatei Mars au crescut semnificativ în timpul misiunii NASA Pathfinder pe Marte din 1997. Chiar dacă nu a fost o campanie voită, oamenii, auzind mai des cuvântul „Mars” în acea perioadă, au făcut imediat asocierea cu ciocolata. Melodia „Friday” a Rebeccăi Black din 2011, deși a fost foarte criticată și parodiată, a fost foarte ascultată și i-a adus fetei popularitatea unei vedete de top. Motivul? Toată lumea așteaptă ziua de vineri, nu-i așa?
#3 Emoția
Dai share la lucrurile de care îți pasă, nu-i așa? Dacă este vorba de a dona pentru a ajuta persoanele afectate de o tragedie, cu siguranță vrei să afle și prietenii tăi. Dacă vezi o reclamă emoționantă, care ți-a declanșat o anumită stare sufletească, vorbești despre ea.
Chiar dacă vezi o știre sau un filmuleț cu un om care tratează urât un animal, interacționezi. Emoția, fie că este pozitivă sau negativă, te face să distribui informația care a declanșat-o.
#4 Vizibilitatea publică
E greu să nu imiți ceea ce vezi, în special dacă toată lumea o face. Dacă e vorba de a participa la un protest, a lua parte la o provocare în care să îți torni apă cu gheață în cap sau a lua parte la un flash mob pe videoclipul Happy al lui Pharell Williams în orașul tău, de cele mai multe ori spui și altora.
Asta pentru că, și tu ai auzit la rândul tău de la alții.
#5 Valoarea practică
De multe ori, conținutul care este distribuit pare util. Sunt, desigur, anumite excepții, însă la acest factor, autorul se referă mai mult la conținutul distribuit de companii, care a devenit viral.
Oamenilor le place să le împărtășească prietenilor cum și-au făcut ei viața mai ușoară cu un anumit produs sau serviciu. Dacă ceva te ajută să economisești timp sau bani, vei vorbi despre el.
Așadar, dacă ești companie, pune foarte mult accent în conținutul tău pe valoarea practică a lucrului pe care îl oferi. Creează o știre despre tine care poate fi pusă în aplicare, nu o știre care doar anunță ceva, fără să aibă valoare practică.
În fiecare zi se anunță lucruri noi, însă foarte puține sunt cu adevărat utile.
#6 Poveștile
Fie că le spui în jurul focului de tabără, pe blogul tău personal sau la o cafea cu prietenii, ele fac parte din viața ta de zi cu zi.
Companiile țin foarte puțin cont de asta. Își încorporează produsele și serviciile în vorbăraie multă, nu în povești pe care oamenii ar vrea să le spună mai departe.
Ia de pildă povestea elefantului Manole. O reclamă cu oameni bucuroși care mănâncă biscuiți nu ar putea fi niciodată la fel de apreciată ca o reclamă despre un elefant care lucrează cu spor la producerea unor biscuiți. Asta este ceva ce oamenii vor să spună mai departe.
Mai ții minte reclamele „Say no to panda”? Cine ar fi crezut o brânză produsă în Egipt ar putea ajunge cunoscută în toate colțurile lumii?
Asta e încă o dovadă că poveștile vând, chiar dacă ele înglobează cele mai banale produse.
A fi sau a nu fi viral
Fiecare factor de mai sus corespunde unui capitol detaliat din carte. Vei avea parte de zeci de exemple de campanii sau acțiuni care au devenit virale, dar și de idei care, deși au avut în spate milioane de dolari, au eșuat.
De multe ori, a fi viral nu înseamnă a avea un buget enorm. Oamenilor le place să vorbească și o vor face întotdeauna. Provocarea este: vor pomeni și compania ta în discuțiile lor?
Recomand din toată inima cartea „Contagios. Cum se răspândesc ideile” tuturor care vor să afle secretele care stau la baza comunicării în mediul social. Dacă ești în căutarea inspirației pentru a crea un viral, cu siguranță aici o vei găsi.
Cartea a apărut în 2015, la Editura Publica, iar apariția acesteia a fost susținută de Ipsos Research România.
Îți doresc lectură plăcută și cât mai multe idei virale!
