Aproape primul meu sarut

și ce legătură are asta cu relația client – agenție

Eram prin clasa a șaptea.

Pubertatea se zbătea în noi și dorea cu fervoare să iasă în evidență și să câștige atenția fetelor în cazul băieților sau a băieților în cazul fetelor.

La fel ca și acum, de fapt cu mult mai mult acum 12 ani, eram mic de statură, blond și trebuie să recunosc, frumos. Doar că eram ceea ce s-ar numi în ziua de azi anti-social. Poate eram prea introvertit, nici acum situația nu stă neapărat altfel, dar excesele și măștile zâmbitoare ascund foarte bine asta.

Poate eram doar timid. În orice caz nu eram genul care să aibă vreo șansă cu cea mai drăguță fată din clasă. La 12 ani nu știam ce înseamnă să fii fashion, nu aveam nici bani de pufuleți, nu mă pricepeam deloc la cuvinte și mă speriam ușor.

Mai erau doar câteva zile până la vacanța de vară. Era perioada în care se închideau mediile. Afară era atât de cald încât ți se topeau ochii.

Într-una din zilele acelea toride cea mai drăguță colegă din clasă m-a rugat să o ajut cu tema la geometrie. Sau aritmetică. Sau poate o hartă mută la geografie. Nu-mi amintesc exact. Dar îmi amintesc clar că i-am spus:

Te așteptăm la următorul nostru curs!

4-5 noiembrie, București: Curs de Inițiere în Email Marketing (nivel: începător)
Înscrie-te aici

18-19 noiembrie, Cluj-Napoca: Curs de inițiere în Content Writing și Copywriting (nivel: începător)
Înscrie-te aici

“Ce-mi dai?”

Iar ea, nonșalantă, mi-a răspuns:

“Un sărut.”

Bineînțeles că prin sărut înțelegem un pupic pe obraz. Nu știu de unde am adunat tot curajul de care am dat dovadă ca și negociator, dar am plusat:

“Pe buze.”

Sigură pe șarmul ei, mi-a râs în față,.

“Nu. Pe obraz.”

Evident am acceptat.

Oricum, un sărut pe obraz era mai mult decât aș fi visat să primesc vreodată de la ea. Și oricum în discuțiile ulterioare cu prietenii avea să devină mai mult de-atât.

I-am făcut tema sau ce-o fi fost, iar apoi a sosit pauza mare în care ne-am întâlnit pe coridor. Elevi și profesori treceau pe lângă noi. Știam ce avea să urmeze și mai mult ca sigur eram mai roșu ca steagul Rusiei.

Mai aveți puțină răbdare și ajung să vă povestesc ce legătură are toată treaba asta cu relația dintre client și agenție.

În clipa în care s-a aplecat să mă sărute pe obraz, am făcut cea mai gravă greșeală pe care aș fi putut-o face în situația aceea.

Când am crezut că e suficient de aproape de mine, m-am întors brusc pentru a fura primul meu sărut. Și am fost atât de aproape. Dar probabil știuse că am să încerc asta, sau nu fusesem suficient de rapid. Într-o miime de secundă s-a retras. Pentru o clipă am încremenit, ca apoi, în în clipa următoare să fac tot posibilul ca să nu pierd și promisiunea sărutului pe obraz.

Relația client – agenție (ea – clientul, eu – agenția) se desfășoară în același mod.

Agenția primește o ofertă și negociază cel mai bun preț pentru serviciile pe care i le oferi, pentru soluția la probleme clientului.

Clientul întotdeauna (sau aproape întotdeauna) poate plăti mai mult, dar știe clar cât este dispus să ofere. Dacă agenția este mulțumită cu prețul oferit prestează serviciile, apoi își încasează banii. Cam așa, simplificat, se consumă relația client-agenție. Doar că, uneori, agenția, știind că clientul poate oferi mai mult, forțează nota și riscă să rămână cu tema la matematică făcută și cu buzele țuguiate penibil.

Riscul este cu atât mai mare pentru agențiile noi în business, care se grăbesc să fure cât mai multe săruturi.

Morala?

Încercarea moarte n-are. Însă când vine vorba de clienți nu se știe niciodată. Forțează nota. Întotdeauna. Dar încearcă să simți momentul când trebuie să te mulțumești doar cu un sărut pe obraz.

P.S.: Primul sărut a venit abia peste câțiva ani. Unele lucruri sunt neprețuite, pentru toate celelalte există…

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un like pe Facebook:

Mircea Țara

Mircea este copywriter la agenția Jazz Communication, iar uneori mai scrie și pe blogul personal.

Vrei să fii la curent cu noutățile? Înscrie-te!