Ne ducem (cea mai) mare parte a existenţei noastre în mediul online şi, în consecinţă, ne-am adaptat acestuia. Aminteşte-ţi utimul banner pe care l-ai văzut pe orice site. Nu-i aşa că-ţi este greu?
Deşi internetul este împânzit de bannere şi pop-up-uri… mulţi dintre noi deja nu le mai sesizăm. Explicaţia e simplă: „banner-blindness” sau, altfel spus, mecanismul de apărare prin care evităm să privim orice seamănă cu un banner în mediul online, din nevoia de a ne proteja de bombardamentul publicitar la care suntem supuşi zi de zi.
Și-atunci, ce pot face marketerii pentru a ne capta atenţia?
1. Pot “masca” advertisingul, îl pot camufla în conţinutul de care utilizatorul este interesat, “mulându-l” pe canalul pe care utilizatorul îl foloseşte, adaptându-l din punct de vedere al formatului şi al conţinutului. Altfel spus, “native advertising”.
2. Pot crea o experienţă memorabilă pentru consumator, îl pot determina pe acesta să îşi dorească să fie expus publicităţii, să interacţioneze cu brandul, să îl testeze înainte de a-l achiziţiona (şi nu prin intermediul sampling-ului). Pot schimba statutul potenţialului consumator din receptor pasiv al mesajului publicitar, în participant activ la crearea acestuia.
Da, visul advertiserilor poate deveni realitate cu ajutorul tehnologiei şi a ceea ce se numeşte “Augmented Reality Advertising”.
Cuprins articol
Augmented reality marketing
Acesta constă în fuziunea elementelor aparţinând lumii reale, tangibile, cu lumea digitală, amplificând astfel experienţa trăită de potenţialul consumator, totul prin intermediul tehnologiei pe care mulţi dintre noi o purtăm în buzunar, sub forma telefoanelor inteligente.
Aceast tip de marketing experimental nu are ca unic scop vânzările, ci şi creşterea awareness-ului sau crearea unor asocieri pozitive cu un brand anume în mintea consumatorului.
sursa imagine
Să vedem câteva beneficii majore
– oferă poteţialului consumator senzaţia de control asupra informaţiilor asimilate şi asupra vitezei/ modului în care le asimilează, asupra situaţiei experimentate, asupra realităţii (sau a hibridului realitate-tehnologie), chiar asupra finalităţii demersului publicitar;
– crește interacţiunea dintre brand si potenţialul consumator, atât de valoroasă astăzi şi, odată cu ea, gradul de retenţie a mesajului publicitar;
– crește atenţia potențialului consumator, această “monedă” a societăţii actuale, prin intermediul interactivităţii; atenţie care, în mediiile tradiţionale, este estompată de fenomenul expunerii selective;
– caracterul încă viral al unui demers reuşit de acest gen se traduce în earned media şi îşi atinge rapid scopul: expunere largă la un cost mic.
Iată şi câteva exemple
National Geographic
National Geographic a decis să aducă lumea salbatică în mijlocul civilizaţiei, şi anume… în mall-uri. Astfel, atenţia publicului a fost rapid deviată de la etichetele mari şi roşii anunţând reduceri “substanţiale”, la dinozauri, delfini si leoparzi. Dovadă clară a faptului că “socoteala” de acasă nu se potriveşte cu cea din târg…
Lynx – “Excite”
Plimbareţii mai curajosi din London’s Victoria Station, pe care curiozitatea i-a determinat să păşească pe cercul cu îndemnul “Priveşte in sus!”, au avut parte de atingerea îngerilor căzuţi din cer. Şi de invidia celor din jur, desigur.
Se vorbeste mult despre generaţia de “digital natives”, cei care s-au născut într-o societate dominată de tehnologie şi care nu îşi pot închipui lumea fără ea pentru că… nu o cunosc. Lor trebuie să le furnizăm o experienţă de brand peste aşteptări şi să nu uităm că aşteptările lor sunt, deja, mari şi foarte mari.
