Probabil că mulți dintre noi trecem cu vederea peste mii de reclame zilnic. Uneori, unii dintre noi poate chiar încearcă cu tot dinadinsul să le ocolească.
Dar sunt câțiva care în momentul în care începe pauza de reclame la televizor, își scot popcornul din microunde și privesc fascinați, poate critic, poate admirativ. De ce?! Motivele pot fi multe. Poate lucrezi în domeniu, poate vrei să vezi concurența, poate vânezi tot felul de promoții sau poate pur și simplu le vezi ca o nouă formă de divertisment.
Da… în ziua de astăzi, umorul in publicitate este folosit de la 15% până la 46% în publicitatea televizată din Statele Unite ale Americii și mai mult de 30% în publicitatea radio americană, având niveluri similare sau chiar mai ridicate de uzanță în alte țări. În presa scrisă, folosirea umorului variază de la 10% până la 20% și până la 30% în publicitatea outdoor. Dar cum s-a ajuns aici?!
Istorie despre umorul in publicitate
Un pionier al umorului în publicitate este considerat a fi George Packwood, un afacerist ce vindea curele de ascuțit briciul și o pastă pentru întreținerea respectivelor curele. Acesta se distingea de contemporanii săi prin folosirea proverbelor, ghicitorilor, anecdotelor, etc. Ca exemplu avem o reclamă ce îi aparține din anul 1796:
„Why is a dull razor like a famished man?
Because he wants whet.
Why is Packwood’s Paste unlike the stocks?
Because it never falls, but always rises in the public opinion.
Why is Packwood’s Strop unlike the present lottery?
Because every purchaser draws a prize.
Why is a person that has been shaved with a blunt-edged razor like another on the brink of marriage?
Because each wishes the business over.
And why is the inventor himself like a clergyman?
Because he is never out of orders.”
TRADUCERE DIN ENGLEZĂ:
„De ce este o lamă neascuțită ca un om prost?
Pentru că își dorește să fie ascuțit.
De ce nu este Pasta Packwood asemeni bursei?
Pentru că nu scade niciodată, dar întotdeauna crește în opinia publică.
De ce nu este Cureaua de ascuțit Packwood asemeni loteriei?
Pentru că fiecare achiziție atrage un premiu.
De ce este o persoană care s-a ras cu o lamă neascuțită asemeni uneia pe punctul de a se căsători?
Pentru că fiecare își dorește ca treaba să fie încheiată.
Și de ce este inventatorul asemeni unui soldat?
Pentru că nu duce niciodată lipsă de comenzi.”
(Traducerea a suferit anumite schimbări datorită faptului că umorul folosit de Packwood este un comic de limbaj bazat pe polisemia cuvintelor în limba engleză, și nu au întotdeauna un corespondent în limba română.)
Aceasta este prima apariție a umorului în era „all-text”, dar care este prima ilustrație din publicitate ce utilizează ilarul, prima „idee” ilustrată? A apărut în anul 1820 și aparține companiei Warren’s Shoe Blacking.
Deși poate aceste exemple de mai sus dau impresia că publicitatea timpurie ar fi fost primitoare pentru umor, țin să menționez că a mai durat multe decenii până ce comicul a fost acceptat.
La începutul secolului XX, un publicitar renumit, Claude Hopkins scrie: „Cere bani într-un mod ludic și nu îi vei primi niciodată. Oamenii nu cumpără de la clovni.”. De asemenea, faimosul David Ogilvy afirma în cartea sa publicată în 1963, , că „umorul ar trebui evitat deoarece vinde greu”.
Dar în anii ’80 Ogilvy revine asupra afirmației sale și declară că „umorul acum poate vinde”. Desigur, încă mai existau sceptici și opozanți ai utilizării umorului în publicitate dar treptat, o dată cu sporirea utilizării apelului emoțional, utilizării imaginilor, sporește și utilizarea umorului în publicitate.
Umorul a avut un drum destul de greu până a fi „in the lime light”, așa cum de multe ori este astăzi. Și chiar și în ziua de astăzi, acesta trebuie folosit cu grijă, numai în momentul în care ești sigur că ai înțeles ce gen de umor preferă publicul tău țintă.
Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un like pe Facebook:
