Până să-ți dai seama – cum îți dictează inconștientul ce să faci

Pe ritmuri de Led Zeppelin, la mijlocul anilor ’70, tânărul John Bargh devenea tot mai interesat de psihologie. A început prin a-și adresa întrebări, firești de altfel, pentru orice tânăr: „De ce fac oamenii ceea ce fac?”, „Care părți ale minții ne influențează sentimentele?”, „De ce ne plac anumite tipuri de muzică și altele ne lasă indiferenți?”.

Până să ne dăm seama, fiecare dintre noi are o parte ascunsă pe care nu o înțelege. Aici intervine mintea noastră inconștientă, care ne dictează anumite comportamente pe care le punem în aplicare impulsiv, fără să ezităm sau să ne gândim la ele. Apoi, mintea conștientă imediat își intră în rol, construind un context și o poveste în jurul a ceea ce tocmai am făcut, pentru a părea plauzibil.

Și iată că așa se naște întrebarea…

„Cât de mult din ceea ce spunem, simțim și facem în fiecare zi este sub controlul nostru conștient?”.

Până acum, toate acestea par a fi doar niște întrebări fără răspuns. Din fericire, avem concluzii și studii efectuate în acest sens. Și, încă un motiv de fericire: cele mai relevante studii din domeniu și cele mai importante concluzii au fost incluse în noua carte a lui John Bargh, apărută și la Editura Publica, intitulată Până să-ți dai seama – motivele inconștiente pentru care facem ceea ce facem.

Când a fost ultima oară când ai fost influențat de inconștient?

Farmecul studiilor desfășurate de John Bargh este următorul: nimeni nu își aduce aminte să fi fost influențat vreodată de mintea inconștientă.

Psihologia cognitivă a început să fie în vogă abia în anii 1960, după ce behaviorismul a fost criticat pentru că a dus la excluderea studiului minții, conștiente sau inconștiente, pentru aproape 50 de ani din psihologia științifică. Odată cu reintroducerea acestor studii, s-a pus din nou problema: care sunt factorii care influențează modul în care ne comportăm? De ce luăm deciziile pe care le luăm?

Mintea noastră este extraordinară și funcționează atât pe plan conștient, cât și inconștient, în fiecare zi. Primim zilnic zeci de mii de comenzi care ne fac să răspundem la tot ce se întâmplă în jurul nostru, însă de multe ori nu ne dăm seama că, de fapt, mintea inconștientă este cea care ne „salvează”.

Spre exemplu, dacă traversăm strada și se apropie o mașină cu viteză, care ne dă de înțeles că nu se va opri, mintea inconștientă acționează pe loc și ne spune să ne dăm la o parte. La fel ca atunci când tragi câte o sperietură după ce ai trecut pe lângă o poartă de unde se aude un lătrat tare de câine fioros. Atunci când lucrăm și suntem concentrați pe ceea ce facem, dar am sărit peste masa de prânz, mintea inconștientă ne transmite comenzi că ne e foame. Sau sete. Sau că avem nevoie la toaletă.

Cumva, deși noi avem impresia că mintea conștientă este cea pe care o controlăm cel mai bine, de fapt, până să ne dăm seama, mintea inconștientă e cea care ne controlează, cel mai mult, pe noi.

Mintea conștientă și cea inconștientă. Sursa: pixabay.com

Mintea noastră este ca o lungă axă temporală: putem trăi, simultan, în trecut, prezent și viitor. La început a fost mintea inconștientă, la fel cum ea se regăsește la toate speciile de animale și le controlează, instinctiv, ca să supraviețuiască. Până să ne dăm seama, mintea noastră care funcționează simultan în trecut, prezent și viitor, ne influențează 24/24 comportamentul. Nu degeaba se spune că inconștientul nu doarme niciodată!

Trăim din amintiri din trecut care modelează prezentul pe care îl conștientizăm și în care luăm decizii care să ne influențeze pe viitor.

Fiecare dintre noi are un trecut, prezent și viitor ascuns. Trecutul e compus din amintiri cu tot ceea ce am făcut și experimentat, prezentul e format din acțiunile și trăirile noastre de moment și viitorul e alcătuit din gândurile pe care ni le însușim: ambiții, vise, dorințe.

„Evrika!”, așa cum ar spune Arhimede, alergând dezbrăcat prin Siracuza, după ce a descoperit principiul forței de flotație în timp ce făcea baie.

„Evrika!”. O imagine cu un Arhimede modern. Sursa: pixabay.com

După cum a spus și Malcolm Gladwell, cartea lui John Bargh chiar reprezintă un „pas gigantic pentru înțelegerea noastră legată de misterele comportamentului uman”. Citind această carte, nu doar facem cunoștință cu o serie de studii și principii psihologice extraordinare, ci ne cunoaștem mai bine pe noi înșine.

Totuși, cum putem folosi informațiile valoroase prezentate de John pentru a deveni cea mai bună variantă a noastră? Răspunsul este prin conștientizarea minții noastre inconștiente și a comenzilor pe care ni le transmite. Ba, mai mult de atât: prin controlul minții noastre inconștiente și a gândurilor care ne influențează viitorul.

Este clar că nu putem schimba trecutul, dar putem influența amintirile pe care le vom crea ca să ne schimbăm viitorul, dar și pe noi înșine.

Un căpitan nu controlează în totalitate direcția navei lui

sursa: pixabay.com

Dintotdeauna, noi, oamenii, am simțit nevoia să ne plasăm în centrul universului, să simțim că avem control deplin asupra destinului nostru. Toate acestea sunt gânduri ce izvorăsc din mintea conștientă, care ne poate da doar control parțial. Totuși, dacă ne dăm seama că suntem influențați, într-o mare măsură, și de gândurile minții inconștiente, avem puterea să dobândim și mai mult control asupra noastră.

La fel cum un căpitan nu poate controla în totalitate încotro se îndreaptă vasul său, la fel cum un antreprenor nu poate, singur, să controleze mersul afacerii lui, așa suntem și noi, oamenii, când vine vorba de gânduri și acțiuni.

Trebuie mereu să iei în calcul factorii externi care te-ar putea influența în mod inconștient. Acest lucru își propune John Bargh (și o face foarte bine) în cartea sa: să ne ajute să descoperim acei factori externi și schimbători ai gândirii inconștiente care ne influențează comportamentul.

Coperta „Până să-ți dai seama”, de John Bargh, Editura Publica, 2018

Cartea „Până să-ți dai seama” este structurată în trei părți:

  • Trecutul ascuns: toți factorii pe care nu ni-i amintim, care ne dictează comportamentul și deciziile din prezent. De la istoria evoluției umane, cu dezvoltarea instinctelor primitive de supraviețuire, la copilăria noastră, educația primită, cultura în care am crescut și până la ultimele 2-3 ore din trecutul nostru, care au o influență covârșitoare asupra a ceea ce gândim și facem în prezent.
  • Prezentul ascuns: gândurile noastre de moment vin mereu ca niște frânturi de informații. Multe din lucrurile pe care le facem sunt din impuls, dar cele pe care le facem rațional au fost întotdeauna planificate în trecutul nostru ascuns. În anumite momente (de exemplu, când te ferești de o mașină pe stradă sau simți că ți-e sete), e bine să ai încredere în instinct, însă, în alte momente (interviu de angajare, discuție cu un potențial client, susținerea unei prezentări) este bine mereu să gândești dinainte.
  • Viitorul ascuns: ce efect au planurile noastre viitoare? Ce obiective, vise și dorințe avem, atât pentru viitorul apropiat (următoarele 2-3 ore) cât și următorii ani? În funcție de ce factori ne stabilim aceste obiective? Toate gândurile noastre despre viitor au o puternică influență asupra comportamentului și deciziilor noastre din prezent.

Ajuns la finalul fiecărui capitol al acestei cărți, am avut momentele mele de „Aha” și „Evrika!”. M-a făcut să mă întreb… cum de nu m-am gândit la asta?

Imaginează-ți cum ar fi să conștientizezi toate aceste trei axe temporale ale minții tale? Trecutul e trecut, e adevărat că nu îl mai poți schimba. Totuși, cum ar fi dacă de acum înainte ai avea un control mai bun al gândurilor din prezent, care îți vor influența pozitiv viitorul, începând cu următoarele ore sau zile din viața ta?

Ajuns la ultimul capitol, am avut cu adevărat momentul meu de „Evrika!”. Și vreau să ți-l povestesc în continuare.

A treia componentă a minții inconștiente: viitorul ascuns

Posibilă ilustrare a viitorului ascuns, referință la formația The Doors, una din preferatele lui John Bargh, care este menționată în carte. Sursa foto: pixabay.com

Nimeni nu știe ce îi rezervă viitorul.

Însă, ar fi înspăimântător să știm asta. Dacă aflăm că vom avea o viață dificilă, că vom câștiga mai puțin decât avem nevoie, că vom suferi, atunci vom trăi mereu cu stres și nu putem performa în prezent. Dacă aflăm că vom avea o viață fără griji, că vom câștiga bine și vom avea copii sănătoși, atunci trăim fără griji în prezent, depunem eforturi mai mici și ne vor scădea performanțele.

Așadar, nu e nevoie să stăm să ne ghicim viitorul în palmă. E indicat să ne concentrăm pe ceea ce facem în prezent, tocmai pentru a influența viitorul nostru apropiat – începând cu următoarele ore sau a doua zi.

Iată când am avut momentul meu de „Evrika!”, citind această carte. Se discuta despre puterea de concentrare. Auzisem des acest termen dar niciodată nu am stat să mă gândesc cum mi se poate aplica mie, personal.

Ce înseamnă, de fapt, concentrarea? Ea se referă la repetarea unui gând, de atât de multe ori, încât să îți setezi întregul organism să își direcționeze forțele asupra transformării acelui gând în realitate.

Ca să fac corelația cu o altă idee desprinsă din carte, câteva capitole mai devreme: „Ai grijă ce îți dorești.”

Dacă îți dorești ceva realist, palpabil, ușor de îndeplinit în viitorul apropiat, concentrează-te pe acel gând.

Hai să-ți dau un exemplu.

În activitatea mea, uneori trebuie să scriu, în medie, chiar și până la 2000 de cuvinte pe zi. Problema nu este scrisul în sine, problema este înțelegerea unui subiect cu care nu am nicio legătură – instalarea sistemelor fotovoltaice pe acoperiș, spre exemplu.

Chiar dacă îmi face plăcere să scriu, nu îmi face plăcere să scriu orbește despre ceva ce nu cunosc.

Totuși, aici intervine puterea de concentrare. Las toate celelalte gânduri, personale sau chiar profesionale, afară. Mă gândesc doar la subiectul despre care trebuie să scriu și la nimic altceva. Îmi repet acel gând – pentru început, gândul este faptul că îmi propun că trebuie să scriu. Fac aceste lucru cu cel puțin o zi-două înainte.

Practic, făcând acest lucru, îmi programez cele două tipuri de gândire: cea conștientă care îmi spune că trebuie să finalizez acel task și cea inconștientă care trebuie să îmi transmită impulsuri ca să finalizez acel task.

Dacă am reușit să îmi sincronizez ambele tipuri de gândire să se concentreze pe același gând, care este un plan din viitorul apropiat, atunci doar un eveniment excepțional poate să mă împiedice să îl duc la bun sfârșit. Practic, dobândesc abilitatea de a îmi folosi gândirea inconștientă mai mult decât de obicei, tocmai pentru că ideile subliminale se dezvoltă în latura inconștientă a minții și apoi, la fel ca visele, pătrund în fluxul meu conștient de idei.

Dacă reușesc acest lucru, pot să obțin chiar pregătirea mentală necesară și starea de care am nevoie ca să duc obiectivul la bun sfârșit.

Gândește-te așa: acest exercițiu mental îl putem practica în orice. Chiar și atunci când vine vorba de a câștiga la un concurs, a performa la un examen sau la locul de muncă, a-ți crește veniturile, a face fericită persoana iubită, a termina o carte pe care de mult o amânai sau a crește profitul afacerii tale… toate acestea se pot îndeplini, cât timp sunt obiective realiste și îți programezi nu doar conștientul, ci mai ales gândirea inconștientă în acea direcție.

Același proces mental este dat ca exemplu, în carte, în cazul unor genii din diferite domenii precum Bob Dylan, Thomas Edison, Steve Jobs și chiar Michael Jordan.

 

Același proces mental ți-l recomand și ție. Însă, pentru a-l înțelege mai bine, trebuie să citești această carte. Trebuie să îți înțelegi trecutul, prezentul și viitorul ascunse. Trebuie să înțelegi cum funcționează inconștientul tău, pentru a-l face să lucreze în favoarea ta.

Cătălin Ionașcu

Cătălin este pasionat de scris, citit și călătorit. Este fondatorul agenției Romanian Copywriter şi, în mod frecvent, susține cursuri de Copy & Content Writing. Află mai multe despre Cătălin și de pe blogul său personal: catalinionascu.ro.

Ai un proiect în minte?

Pune-ți ideile în mișcare. Dacă te gândești la un proiect, programează o întâlnire acum.

Let's rock