Dupa o discutie in contradictoriu cu o fosta cititoare a blogului meu, mi-am dat seama ca nu merita sa atragi orice tip de cititori pe blogul tau.
Da, este foarte frumos sa citeasca oricine, la orice ora din zi sau din noapte, din orice colt al lumii, dar e inutil pentru blogul tau.
E inutil pentru ca inseamna ca nu vorbesti cu un profil specific de oameni. Vorbesti cu toti. Cand vorbesti cu toti, este foarte greu sa iti controlezi outcome-ul mesajului pentru ca nu reusesti sa construiesti un mesaj omogen.
Cu cat grupul caruia te adresezi este mai compact si mai omogen, cu atat o sa iti fie mai usor sa ii anticipezi nevoile si sa contribui la calitatea vietii lui.
Nu glumesc, chiar consider ca trebuie sa contribui la calitatea vietii unui om pentru a te considera important ca si blogger. Daca rolul tau este sa dezgusti, consider ca nu esti un blogger bun. Parerea mea.
Revenim la oamenii pe care nu ti-i doresti pe blog.
Mi-am dat seama ca nu imi doresc pe blog oameni care vorbesc inainte sa gandeasca, oameni care judeca un eveniment inainte de a cerceta, oameni care au dorinta de a merge pana in panzele albe, chiar si atunci cand se inseala amarnic.
It’s about the people that get your message not about the people that don’t.
Nu e nicio crima sa pierzi un cititor, decat daca il pierzi pentru ca ceea ce scrii tu este din ce in ce mai slab. Atunci e problema ta pentru ca faci rabat de la calitate. Cauzele intr-un fel pot fi justificate, dar trebuie sa iti asumi responsabilitatea de a pierde cititori daca stii ca ceea ce tu vei produce va fi mai slab calitativ.
Mi se pare totusi ca nu ar trebui sa nu pierzi din vedere faptul ca relatia ar trebui sa fie reciproca.
Daca cititorul tau este dispus sa renunte la tine, doar pentru ca il enervezi un pic, pentru ca i-ai zis ceva ce il deranjeaza sau pentru ca el pur si simplu nu e de acord cu tine, ar trebui sa nu te mai citeasca. El nu se potriveste cu personalitatea ta. El ar trebui sa fie cel flexibil.
Sunt convins ca 1% din toti cei care citesc sau scriu bloguri gandesc in felul cum gandesc eu acum, nu pentru ca nu i-ar duce capul, ci pentru ca putini sunt dispusi sa recunoasca ca nu vor orice fel de cititor.
Mi-am mai dat seama de o chestie: pe masura ce scrii mai mult, intelegi din ce in ce mai bine ce fel de cititori nu vrei sa te citeasca. Uneori lucrurile pe care le refuzi, te definesc mai mult decat lucrurile pe care le accepti sa le faci.
Ca sa intelegi mai bine tot ceea am detaliat in acest articol: „Daca ai avea 50 de cititori care te iubesc si 50 de cititori care te urasc, pe care ai alege sa te concentrezi?”
