Să scrii nu este lucru ușor. Creația este un proces complex care presupune mai multe etape ce pot dura câteva ore, zile, săptămâni sau luni, în funcție de materialul dorit.
În calitate de agenție de creație, trebuie să avem capacitatea de a preconiza durata de lucru a fiecărui material la care lucrăm, pentru a estima corect termenele limită pentru clienții noștri.
Orice client este interesat să știe cât durează și cât costă munca pe care o solicită, nu-i așa?
Atunci când vorbim despre content writing, ne gândim strict la crearea de conținut informativ și educativ, precum: articole de blog, conținut pentru un website, ebook-uri, postări social media, comunicate de presă, scenarii video educative / de prezentare, recenzii, interviuri, documentații pentru aplicații, software, descrieri de produse și multe altele.
Oricare din aceste materiale, înainte să „vadă” lumina zilei, trece printr-o serie de etape despre care voi discuta în cele ce urmează.
Înainte să citești mai departe, important este să ții cont de faptul că toate etapele despre care vom vorbi în continuare se aplică strict în content writing, NU și în copywriting.
Așadar, te invit „în spatele cortinei” ca să aflăm împreună ce face un content writer în timpul procesului său de creație.
Cuprins articol
Content writing: etapele redactării unui text
#1 Oferta de preț
De regulă, primul contact cu clientul constă într-un email, mesaj sau apel telefonic. Informația transmisă inițial de către client este succintă, de multe ori insuficientă pentru a estima volumul total de conținut solicitat.
Indiferent de materialul dorit, rolul content writer-ului este să afle cât mai multe informații înainte de a transmite oferta de preț, care să includă:
- lista de activități pe care le va desfășura acesta în cadrul proiectului;
- lista de servicii prestate;
- tariful total, estimativ sau defalcat pe fiecare serviciu;
- durata de timp a întregului proiect (estimativă, deoarece niciodată nu se poate anticipa o dată calendaristică exactă).
Cu cât este mai complexă solicitarea clientului, cu atât sunt necesare mai multe întrebări, posibil chiar și întâlniri, înainte de a redacta oferta pe baza structurii de mai sus.
Pentru a fi sigur că nu va transmite un tarif greșit, care să fie în defavoarea lui sau în defavoarea clientului, content writer-ul trebuie să cunoască toate detaliile și să își creeze un „brief” al proiectului.
În plus, pentru că mereu pot apărea cerințe neprevăzute, neanticipate, content writer-ul trebuie să transmită de la bun început clientului că orice activitate suplimentară presupune o nouă ofertă de preț.
#2 Familiarizarea
După ce ambele părți bat palma, content writer-ul începe activitatea. Însă, niciodată nu poate începe cu scrisul propriu-zis. Are nevoie de o perioadă de acomodare cu proiectul, cu domeniul de activitate al clientului și toate cerințele specifice nișei sale – mai ales dacă este prima oară când are de-a face cu industria respectivă.
Această etapă constă în mult research pentru a afla informații despre:
- nișa în care activează (exemplu: industria auto, echipamente fitness, servicii web design etc),
- publicul țintă, modul de comunicare (limbaj, cuvinte cheie, stil, tonalitate),
- concurență (felul cum ei folosesc canalele de comunicare pentru care trebuie dezvoltate materiale),
- brandul, produsele / serviciile clientului,
- obiectivele clientului și așteptările de la conținutul creat (de exemplu: notorietate, educare, optimizare pentru motoarele de căutare etc).
Un content writer nu poate obține toate aceste informații pe cont propriu. De aceea, pentru a dezvolta un text conform viziunii clientului, el trebuie să își însușească acea viziune.
Unul din cele mai eficiente moduri prin care poate face asta este prin crearea unuia sau mai multor chestionare personalizate pentru clientul respectiv. Acesta trebuie să transmită informațiile content writer-ului în scris.
Cu toate că, fiind la rândul meu content writer, înțeleg că motivul pentru care clienții apelează la noi este să nu scrie ei textul, totuși avem nevoie de informația scrisă, ca să o putem discuta în cadrul echipei noastre și să o integrăm cât mai bine în textele solicitate de client.
Odată ce avem toate aceste informații, cronometrul poate porni – începe procesul de creație.
#3 Pre-scrierea
Indiferent de tipul materialului solicitat de client, niciun content writer nu poate lucra eficient fără un plan.
De aceea, fie că facem postări pe Facebook, articole de blog, comunicate de presă sau conținut pentru paginile unui site, nu putem începe lucrul fără a ne crea propriul plan de conținut.
Având toate informațiile din etapa anterioară, content writer-ul are deja capacitatea de a gândi structura fiecărui material pe care îl redactează, ca să fie cât mai bine primit de publicul țintă dar și de motoarele de căutare.
În etapa de pre-scriere, putem întâlni două situații:
1 – „Completați spațiile libere…”
Este una din cele mai des întâlnite situații și, din păcate, poate fi cea mai ineficientă pentru client. Practic, aceasta este situația în care sărim peste etapa de pre-scriere.
Atunci când un material e conceput deja din punct de vedere vizual – ex: un template de website, un design de broșură – și este completat cu text dummy („Lorem ipsum”), content writer-ului i se cere să „umple spațiile de text” cu propriile sale cuvinte.
Deși acest mod de lucru e cel mai simplu pentru content writer pentru că i se oferă deja un șablon pe baza căruia să lucreze, este ineficientă pe termen lung pentru client. Iată de ce.
Scopul unui design de material nu este doar „să arate bine”, ci să „îmbrace” un conținut eficient pentru publicul țintă vizat. Dacă se dorește orice reacție din partea acestuia, atunci acea reacție se obține prin intermediul textului, nu prin design. (Scuze față de prietenii designeri, însă doar prin text putem cere clientului să facă o acțiune specifică!)
Prin urmare, avantajele acestei situații sunt: costuri mai mici pentru client, timp de execuție mai mic. Dezavantajul principal este riscul de a nu obține reacțiile cu acel material.
2 – „Textul înainte de toate”
Este situația întâlnită în cazul clienților care pun mai mult accent pe conținut și cunosc impactul pe care acesta îl poate aduce. Aici apare, de fapt, etapa de pre-scriere.
În acest caz, textul e realizat înaintea design-ului; practic, design-ul este conceput pe baza propunerilor de structură ale content writer-ului.
Astfel, impactul pe care îl poate aduce content writer-ul este mai mare, pentru că el este cel care concepe structura fiecărui material realizat:
- structura conținutului paginilor unui website,
- lista de informații care vor fi adăugate pe fiecare landing page,
- traseul utilizatorului pe un website sau landing page (funnel-ul de conversie),
- structura unei broșuri / mape de prezentare / catalog / ebook etc.,
- planul de articole pentru un blog și scopul fiecăruia
- etc.
Astfel, content writer-ii experimentați pot concepe de la zero un material și transmite mai departe cerințele de structură designer-ului care îl va implementa.
Deși costurile sunt mai mari pentru client iar durata de execuție este mai mare, avantajul principal este că materialul final va fi unul customizat, unic, conceput pe baza nevoilor și intereselor publicului țintă.
#4 Scrierea propriu-zisă
Dacă avem deja informațiile complete, structura pe baza căreia să lucrăm și știm exact ce își dorește clientul, începem scrisul propriu-zis.
Aceasta este etapa care durează cel mai mult, în funcție de complexitatea materialului solicitat. Proiectele mari se pot întinde și pe câteva luni sau chiar ani* – în cazul în care clientul dorește să pună accent și pe calitatea conținutului, nu doar pe cantitate.
*unul dintre proiectele la care am lucrat lunar, timp de 2 ani și jumătate, a fost realizarea descrierilor pentru 1200 pagini de categorii, subcategorii și produse ale unui magazin online. În final, munca, alături de alte demersuri de SEO, a dat rezultate: traficul organic a crescut cu 80%.
Scrierea propriu zisă constă în două etape:
- implementarea textului sub forma unui prim draft, pentru a primi feedback din partea clientului;
- completarea sau modificarea acelui draft în funcție de feedback, pentru a aduce textul în forma (aproape) finală.
Cu cât content writer-ul are mai multe informații (a parcurs cu rigurozitate etapele anterioare), cu atât cresc șansele ca primul draft să fie mai aproape de varianta finală.
Din punct de vedere al clientului, acesta trebuie să aibă o gândire pe termen lung. Indiferent că își dorește descrieri la toate cele 1000 de produse ale magazinului său online, își dorește 100 de articole de blog sau conținut pentru un website cu 10 pagini, trebuie să fie conștient că…
- o muncă de calitate necesită timp,
- un content writer bun are multe solicitări.
Dacă, spre exemplu, clientul dorește să lucreze cu un content writer bun pentru a crea conținutul unui site de 7 pagini care să fie lansat în septembrie, trebuie să îi ceară acestuia oferta cel târziu în iulie.
Iată de ce:
- Nu putem anticipa cât vor dura etapele de negociere a ofertei de preț, familiarizare și pre-scriere.
- Chiar dacă are deja un design pentru site-ul său, un content writer bun mereu va oferi sugestii de modificare pentru îmbunătățirea ratei de conversie, care vor necesita timp din partea programatorului.
- Proiectele unui content writer sunt prioritizate în ordinea în care sunt trimise ofertele, pentru a nu exista riscul să întârzie un deadline stabilit deja din cauza altui client apărut ulterior.
Acestea pot fi motivele pentru care, uneori, deadline-ul dat de content writer e mai lung decât timpul de lucru propriu zis.
Niciun material nu trebuie făcut în grabă, tocmai pentru că niciun client nu dorește să investească într-un material de slabă calitate, care să nu aducă rezultate sau să îi aducă o imagine negativă.
#5 Editarea și adaptarea
În cele mai multe cazuri, conținutul creat în etapa anterioară, chiar dacă a fost aprobat de client, necesită ultime retușuri.
Designer-ul / programatorul / echipa de redacție care va utiliza conținutul creat poate avea diverse cerințe specifice pentru adapta textul pentru spațiul unde va fi publicat.
Pentru diverse materiale grafice, site-uri de prezentare, aplicații mobile sau platforme web, poate fi necesară scurtarea sau completarea anumitor secțiuni de text, pentru buna încadrare în design și pentru menținerea simetriei vizuale a paginilor.
Editarea este ultima etapă care implică retușurile care dau forma finală unui text. Este recomandat să fie efectuată la cel puțin 2-3 zile de la finalizarea textului, deoarece astfel content writer-ul a avut puțin timp de detașare față de proiectul respectiv. Este importantă această detașare, pentru a veni cu o viziune proaspătă la final și o minte odihnită pentru a observa eventuale greșeli sau formulări nepotrivite.
După ce am parcurs toate aceste 5 etape, textul este gata, putem trece la următorul proiect. 🙂
Așadar, ce reținem?
Nu este necesar să reții toate aceste etape dacă nu intenționezi să te specializezi în content writing.
Dacă dorești să apelezi la un astfel de specialist, este bine să înțelegi cum lucrează și care sunt procesele din spate, pe care nu le vezi, pe care el le parcurge pentru a realiza materialul dorit de tine.
În calitate de client, iată cum poți eficientiza modul de lucru cu un content writer:
- să îi oferi cât mai multe informații încă de la primul contact, pentru a obține o ofertă într-un timp mai scurt;
- să nu aștepți să fie gata design-ul pentru materialele dorite, pentru ca apoi să îi soliciți oferta content writer-ului – în special dacă te grăbești!;
- dacă îți dorești nu doar un text ci o strategie prin care materialele dorite să îți aducă rezultate sau chiar o structură concepută de la zero pentru acestea, atunci e necesar să apelezi fie la o agenție de creație, fie la un content writer senior, care îți trimite o ofertă cât mai detaliată cu activitățile pe care le poate face.
Dacă vrei să citești mai multe pe acest subiect, îți recomand următoarele două articole de pe blogul nostru:
- Creație vs Promovare: ce așteptări să ai de la o agenție;
- Copywriter vs Content Writer: cum setezi așteptările corecte.
Până la viitoarea ta vizită pe la noi, îți doresc cât mai multe colaborări reușite! 🙂
