Pe zi ce trece, pe rafturile bibliotecilor continuă tot mai mult să se aşeze praful şi pânza de păianjen. Cărţile şi lectura în dosul sobei sau la umbra unui copac au devenit ocupații old-fashioned. Mediul online a pus stăpânire pe om în totalitate şi continuă să o facă în ritm alert. Petrecem ore în șir navigând pe diverse site-uri care ne “inundă” cu informaţii şi noutăţi de tot felul.
Articolele apar ca ciupercile după ploaie, aflându-se într-o concurenţă acerbă. Cine postează primul şi are şi informaţii mai interesante, acela are de câştigat. Fie că este vorba despre un copywriter care scrie materiale creative pentru promovarea afacerilor online sau un jurnalist specializat pe fapte reale, toţi doresc să fie originali şi primii în oferirea informaţiei. Acest principiu stă la baza tuturor publicaţiilor, posturilor de televiziune sau site-urilor web, doar că unii recurg la diverse şmecherii pentru a câștiga credibilitate şi o audienţă cât mai numeroasă.
Audienţa este în mare parte uşor de manipulat, dacă se mai „jonglează” cu câteva exemple care par a fi reale și interesante. Lumea jurnalismului şi-a însușit lecţia şi chiar a început să o reformuleze după propriul plac, luând aminte preferinţele oamenilor. În mare parte, cititorii sunt foarte flexibili la compartimentul credibilitate şi receptivi la ceea ce se mediatizează în societate.
Cuprins articol
Manipularea jurnalistică
Manipularea în masă prin diverse mijloace de comunicare este instrumentul perfect prin care atragi utilizatorii de partea ta. Prin tehnici specifice, oamenii ajung să creadă că informațiile lecturate vin în întâmpinarea propriilor lor interese. Altfel spus, deşi informaţia adusă la cunoştinţă nu are niciun pic de adevăr, omul o acceptă dintr-un motiv foarte simplu: ori că este prost informat, ori că acesta tinde să creadă ceea ce îi convine.
Oamenii se apucă să citească un articol din mai multe motive:
- prezența unui titlu destul de incitant,
- un număr mare de comentarii și discuții pe seama subiectului abordat;
- existența elementului de senzație;
- personaje publice remarcabile.
Astfel, iau naştere așa numitele tehnici de manipulare jurnalistică, care pot impune oamenilor anumite idei, fără ca aceștia să-și dea seama.
Zvonul
Zvonul reprezintă una din metodele des aplicate în materialele publicate. Acesta este o informaţie adusă la cunoștinţa publicului ca fiind adevărată, dar care nu are nicio dovadă plauzibilă. Deseori, zvonurile reușesc să aibă un impact destul de mare, datorită elementului de mister și de secret, prin care stârnesc curiozitatea cititorilor.
Actorii
Fie că este vorba de o personalitate politică sau una din showbiz, manipularea este eficientă şi atunci când ştii să prezinți aceste persoane publicului. Fiecare are un preferat al său şi chiar dacă acesta sau aceasta este o persoană negativă pentru societate, este suficient un articol bine pus la punct, o emisiune TV sau la radio ca personajul rău să se transforme în unul îndrăgit.
Discursul
Deşi se pare că manipularea prin discursuri ţine de istorie, să nu uităm că este un instrument puternic, care poate să miște carul din loc. Chiar şi astăzi, un discurs coerent, reclamat cu voce tare în faţa poporului poate avea succes în orice situaţie, mai ales când oamenii sunt la răscruce, în stare de alertă. Prin câteva fraze bine combinate, cel care trece de partea oamenilor şi se face că-i înţelege, le poate schimba părerea cât ai zice peşte.
Intoxicarea
Ca formă de manipulare, intoxicarea are şi ea drept scop dezinformarea populaţiei, referindu-se la sensul de ”otrăvire” prin bârfe, minciuni, care demoralizează opiniile. Această tehnică tinde să manipuleze publicul şi să îl facă neîncrezător în faţa unui adevăr care urmează să fie prezentat. Această acțiune poate provoca adevărate scandaluri și poate destabiliza o societate.
Manipularea non-verbală
Acest tip de manipulare se referă la voce, privire, gesturi, poziţia corpului etc. Fiecare dintre aceste elemente are un rol important, prin care persoana încearcă să dea ceva de înţeles, fără a spune ceva. Deseori, limbajul trupului reflectă gânduri și atitudini, transformându-se într-un instrument de manipulare foarte periculos.
Luând în considerație toate cele relatate mai sus, învață să deosebești formele de manipulare și tacticile editoriale folosite de jurnaliști. Fii atent la sursele pe care le alegi – compară, analizează, documentează-te și filtrează informațiile găsite, căci doar așa îți vei putea forma propriile viziuni și păreri, trecând de la etapa de consumator web la acea de cititor avizat.
sursa foto: pexels.com