Cum iti vinzi povestea unui jurnalist

Să presupunem că ai cunoscut un jurnalist de la un trust de presă care te interesează să publice informații despre organizația ta. Știi că trebuie să îi trimiți doar lui pe e-mail comunicatele de presă pe care le dorești publicate, sau orice alte informații care să fie promovate.

Însă, ține cont că el, chiar dacă te cunoaște pe tine, cunoaște mulți alții ca tine, și primește de la ei povești de publicat, aproape zilnic. Cum te diferențiezi de ei, și cum faci ca e-mail-ul tău să fie deschis, citit, și trimis mai departe spre publicare?

Pentru ca povestea ta să devină știre, e nevoie să îndeplinească următoarele condiții:

Cum faci o știre să fie vândută unui jurnalist?

Știre de actualitate

Degeaba trimiți un comunicat, sau un paragraf de text, despre un eveniment care nu e nou pentru public, sau care nu ține de prezent. Dacă evenimentul va fi peste câteva săptămâni, și merită promovat, atunci știrea trebuie trimisă din timp, pentru a fi publicată și văzută de către publicul țintă; dacă evenimentul a fost acum câteva zile, atunci știrea trebuie să fie sub forma unui raport asupra a ceea ce s-a întâmplat la eveniment, și care au fost consecințele care ar putea afecta publicul.

Trebuie să ții cont că știrea, pentru a fi publicată, trebuie să fie actuală și să aducă noutate.

Știre relevantă pentru jurnalist

Dacă povestea pe care o trimiți nu e importantă, atunci sigur nu va fi publicată. Aici mă refer la a fi de interes general; pentru a fi știre, trebuie să afecteze o masă de oameni, să provoace o schimbare în societate, sau să fie o poveste care ar putea inspira multă lume.

Te așteptăm la următorul nostru curs!

4-5 noiembrie, București: Curs de Inițiere în Email Marketing (nivel: începător)
Înscrie-te aici

18-19 noiembrie, Cluj-Napoca: Curs de inițiere în Content Writing și Copywriting (nivel: începător)
Înscrie-te aici

Un sfat ce l-aș putea da este să vă uitați la știri, să citiți ziarele, să citiți presa online, pentru a vedea ce trusturi de presă vi se potrivesc mai bine, și ce fel de știri relevante publică aceștia. Însă trebuie să fiți foarte riguroși când selectați știrile, și să nu băgați de seamă știrile permanente despre vedete, tragedii și crimele sau violurile de la ora 5. Acelea oricum vor fi întotdeauna publicate.

sursa imagine

Proximitate

Prin această caracteristică mă refer la apropierea față de un anumit public vizat. În primul rând, trebuie să aveți grijă ca trustul de presă pe care îl selectați să mai fi publicat știri adresate aceluiași public țintă, iar în al doilea rând să țineți cont că acel trust de presă este frecvent citit, ascultat sau văzut, de către același public țintă căruia dorești tu să îi transmiți povestea ta.

Apropierea se mai folosește aici și în sensul geografic: nu trimite niciodată o știre despre un eveniment care se întâmplă doar în orașul tău, către un trust de presă național; decât dacă acel eveniment este anunțat din timp, este suficient de important, și este deschis la participarea persoanelor din alte orașe.

Proeminență

Lucrul care contează în acest caz este ca știrea să fie suficient de important încât să poată fi transmisă mai departe și de alții. Atât timp cât evenimentul pe care îl promovezi nu ar putea fi preluat și de alte trusturi de presă, să fie promovat, nu ar putea fi împărțit în rețelele de socializare, atunci știrea e posibil să fie publicată, dacă te afli în relații bune cu acel jurnalist, însă nu va avea impactul dorit.

Sfatul meu este să nu încerci să îmbraci o știre care nu e de interes general și care nu e importantă, într-una care pretinde să fie. Jurnaliștii își dau seama, și ori nu publică acea știre, ori dacă o publică, nu o vor prelua alții, și nici nu va avea mulți cititori.

sursa imagine

Știre de interes general

Aceasta este cea mai importantă caracteristică a unei știri. Chiar dacă știrea respectă toate caracteristicile de mai sus, fără să fie de interes general, nu va putea ajunge la prea mulți oameni.

Cum își dau jurnaliștii seama dacă o știre e de interes general? Își pun următoarele întrebări:

  • Afectează o masă mare de oameni?
  • Poate deveni virală – să fie distribuită mai departe pe rețelele de socializare?
  • O să fie preluată de alte trusturi de presă?
  • O să fie populară chiar și la câteva zile după publicare?
  • Poate genera notorietate pentru trustul nostru?
  • Câți oameni ar fi pro / contra acestei știri?

Lista de întrebări poate continua, în funcție de tipul publicației respective.

Un jurnalist nu va spune niciodată – Nu îmi trimite știri, nu îmi trimite informații!, pentru că acestea sunt pâinea lui, îl ajută zilnic să își practice meseria. Însă va putea oricând spune: Îmi pare rău, dar această știre nu este de interes general sau nu este relevantă, și nu va fi publicată.

În concluzie, cel mai ușor mod de a îți vinde povestea unui jurnalist este să:

1) Creezi o relație mai apropiată cu acesta
2) Îi trimiți doar lui știri
3) Să ai grijă ca știrea să respecte convențiile date de el
4) Povestea ta să aibă cele 5 caracteristici de mai sus

Credeți că există o cale mai simplă de a obține publicarea poveștilor noastre în mass media de către un jurnalist?

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un like pe Facebook:

Cătălin Ionașcu

Cătălin Ionașcu este pasionat de scris, citit și călătorit. Este fondator al blogului și agenției Romanian Copywriter, în cadrul căreia este Content Writer. În mod frecvent, susține cursuri de Content & Copywriting. Află mai multe despre Cătălin și de pe blogul său personal: catalinionascu.ro.

Vrei să fii la curent cu noutățile? Înscrie-te!