5 tehnici pentru o gandire creativa

Creativitatea este indispensabilă în orice domeniu, indiferent că este vorba de publicitate, vânzări, programare sau chiar medicină. Conform DEX, creativitatea înseamnă „capacitatea de a crea, de a produce valori”.

Societatea contemporană are nevoie de valori, prin urmare este nevoie de cât mai mulți oameni creativi.

Am discutat într-un articol anterior despre 8 exerciții de scriere creativa pe care le-am experimentat în urma participării la un curs pe această temă. Subiectul este foarte util pentru persoanele care scriu conținut pentru site-uri, bloguri sau rețele de socializare, însă este posibil să nu îi ajute prea mult pe cei care nu au nevoie de scris în fiecare zi.

De aceea, astăzi vreau să dezbatem un subiect mai general pe tema creativității: cum ne dezvoltăm o gandire creativa.

Gandire creativa vs gandire critica

Gândirea creativă este dezvoltată prin orice metodă non formală de educație sau prin stimularea gândirii în cazul în care este forțată să găsească mai multe rezolvări la o problemă, mai multe răspunsuri la o întrebare.

Conform psihologiei, gândirea creativă se opune gândirii critice din mai multe puncte de vedere:

gandire creativa

Tehnici de gandire creativa

Cum ne dezvoltăm gândirea creativă? Există numeroase tehnici pe care le putem aplica. În continuare voi sintetiza 5 din cele mai uzuale tehnici de gandire creativa care dau rezultate imediate.

#1 Metoda cuvintelor aleatorii

Edward de Bono a menționat în cartea sa „Învață-ți copilul să gândească” despre metoda cuvintelor aleatorii ca fiind „o metodă puternică de dezvoltare a gândirii laterale care este foarte ușor de implementat”.

De obicei, asocierea unui cuvânt cu o situație ieșită din context generează noi legături în mintea noastră, la care altfel nu ne-am fi gândit.

Cum se aplică?

  • Scrie o serie de cuvinte aleatorii pe bucățele de hârtie și introdu-le într-o pălărie. Închide ochii și extrage un cuvânt.

Sau:

  • Deschide un dicționar sau ziar la o pagină întâmplătoare și alege un cuvânt.

Sau:

  • Generează un cuvânt aleator pe computer.

Imediat ce ai ales cuvântul, găsește-i toate asocierile și vezi care dintre ele se poate aplica la problema pe care o ai de rezolvat.

Provocări:

  1. Te-ai săturat să îți trimiți oferta pe mail către o multitudine de potențiali clienți, fără ca aceștia să răspundă. Cuvântul tău aleator este: nucă de cocos.
  2. Trebuie să îi spui o poveste copilului tău și nu ai nicio carte la îndemână. Cuvântul tău aleator este: sertar.

#2 Inversarea problemei

Conform lui Lao-tzu în cartea sa „Tao-te Ching”:

„Liderul inteligent știe cum să fie creativ. Pentru a conduce, liderul trebuie să învețe să urmeze. Pentru a prospera, liderul trebuie să învețe să trăiască simplu. Toate comportamentele trebuie să fie experimentate și opus. Învață să privești lucrurile din orice perspectivă, din interior spre exterior și de sus în jos.”

Cum se aplică?

Găsește o problemă și încearcă să o privești din perspectivă opusă. Schimbă o propoziție pozitivă într-una negativă sau gândește-te la ceva ce nu face persoana pe care o vezi.

Ai o problemă? Gândește-te la o activitate pe moment care nu implică problema respectivă și pune la începutul propoziției obținute cuvintele „Ce-ar fi dacă..”.

Mark Zuckerberg a făcut ceva ce colegii săi de facultate nu au făcut: a renunțat la studii și a continuat pe calea antreprenoriatului. De ce nu ai putea face și tu o astfel de alegere?

Provocări:

  1. Lucrezi într-o companie pe partea de relații cu clienții sau vânzări? Întocmește o listă cu toate cauzele pentru care clienții nu ar cumpăra de la acea companie.
  2. Ai de rezolvat o problemă urgentă pentru a doua zi. Ce-ar fi dacă ai merge la o plimbare în parc și ai rezolva problema după ce te-ai întoarce?
inversare problema

sursa imagine

#3 Tehnica imitației

Gândește-te la multitudinea de informații care circulă în ziua de azi. Oare câte din ideile generate zilnic sunt originale? A devenit un obicei să ne imităm unii pe alții. De ce să nu folosim acest lucru în beneficiul nostru?

Dacă ești la început și nu ți-ai definitivat încă un stil propriu, printr-o imitare continuă ajungi să te definești. Avem câteva exemple istorice care confirmă regula: Beatles au început prin a cânta cover-uri, Beethoven a cântat la început operele artiștilor săi contemporani, cântăreții de jazz inserează adesea în concerte ritmuri ale unor melodii celebre. Atât timp cât înțelegi o idee, o poți folosi ca fiind a ta.

William Inge a spus odată:

„Ce este originalitatea? O plagiatură încă nedescoperită!”

Provocări:

  1. Alege o operă literară sau un film și închipuie-ți cum ar arăta o parodie după aceasta.
  2. Pornind de la o melodie care îți place, închipuie-ți cum ar suna o versiune diferită a ei (o versiune specifică stilului tău). Îți poți închipui această melodie noaptea, înainte să adormi, la duș sau când mergi singur pe stradă.
  3. În timp ce citești un roman sau o povestire, închipuie-ți cum ar arăta un film produs după acea carte. Sau, dacă vrei o provocare și mai mare: închipuie-ți cum ar arăta un film de animație.

#4 Distrugerea presupunerilor

Ce s-ar întâmpla dacă toți oamenii ar fi plătiți să nu muncească? Ce ai face dacă ai fi singurul om de pe pământ rămas în viață după un război? Ce întrebări i-ai adresa lui Barak Obama dacă l-ai întâlni față în față? Ce ai face dacă ai putea trăi fără să dormi deloc?

O metodă utilă de a dezvolta gândirea creativă este să generezi o listă de presupuneri pe o anumită temă și apoi să îți închipui ce se poate întâmpla dacă ar fi adevărate. Dacă răspunsul la una din presupuneri este de domeniul imposibilului, atunci elimină acea presupunere și treci la următoarea.

Provocări:

  1. Ce s-ar întâmpla dacă afacerea ta ar oferi consultanță gratuită pe baza serviciilor sau produselor pe care le vinzi?
  2. Cât de mult ți-ai majora sau scădea veniturile dacă nu ai stabili un preț pentru serviciile sau produsele tale și ai pune clientul să îți ofere cât crede el că merită?

#5 Rezolvarea inconștientă a problemelor

Mintea inconștientă de o anumită problemă are tendința să scoată la iveală o rezolvare imediată fără să fie nevoie să te gândești, ca un reflex.

Unii din cei mai mari gânditori au practicat adeseori tehnici de relaxare precum plimbarea în natură, pescuitul, somnul la prânz.

Este foarte productiv, de cele mai multe ori, dacă ne stresăm din cauza unei probleme pentru că ne aflăm sub un deadline, însă poate fi la fel de productivă rezolvarea problemei și în condiții de relaxare și fără prea mult efort depus. Cel mai important aspect este să lași ideile să incubeze; nu te strădui prea mult să rezolvi o problemă.

Se întâmplă deseori ca intensitatea efortului să fie direct proporțională cu timpul contraproductiv pe care îl aloci rezolvării unei probleme.

Provocări:

  1. Ia o pauză cu puțin timp înainte de deadline.
  2. Notează problema și las-o la marginea patului tău. A doua zi, dimineața, începe să notezi idei pe baza rezolvării problemei respective.
  3. Seara, înainte să adormi, spune-ți de câteva ori: „Noaptea asta voi visa despre…. (problema respectivă)

Sper că ți-a fost de folos acest articol. Dacă dorești să ne sugerezi cărți sau materiale pe această temă, te invit să ne scrii în secțiunea de comentarii de mai jos.

Cătălin Ionașcu

Cătălin este pasionat de scris, citit și călătorit. Este fondatorul agenției Romanian Copywriter şi, în mod frecvent, susține cursuri de Copy & Content Writing. Află mai multe despre Cătălin și de pe blogul său personal: catalinionascu.ro.

Ai un proiect în minte?

Pune-ți ideile în mișcare. Dacă te gândești la un proiect, programează o întâlnire acum.

Let's rock