Rezultate cercetare: importanta surselor de comunicare online in Romania

În perioada 6 – 17 mai 2014, am realizat un studiu în rândul utilizatorilor de internet din România, cu scopul de a afla care sunt sursele de informare online cele mai importante și des folosite pentru a influența comportamentul consumatorilor în direcția efectuării unei acțiuni care poate avea scop comercial.

Cunoaștem faptul că o organizație, în momentul în care realizează o strategie de comunicare online, alege o serie de mijloace de comunicare pe care le va folosi pentru a-și îndeplini obiectivele. Însă, este posibil ca o bună parte din mijloacele alese să nu ducă în mod direct la îndeplinirea obiectivelor de comunicare, ci pur și simplu să fie o surse care se pierd în marea de mesaje publicitare pe care le auzim în fiecare zi.

De aceea, chiar și în campaniile de comunicare care au o rată de conversie apropiată de cea dorită, este posibil ca sursele de comunicare și informare alese de organizație să nu fie cele determinante.

Pornind de la premisa că sursele de informare online cele mai populare din România sunt: website-urile, blog-urile, newsletter-ele, forum-urile, presa online, Facebook, Twitter, LinkedIn și YouTube, în urma aplicării chestionarului, am avut un număr de 115 respondenți. În continuare voi realiza o analiză și interpretare a răspunsurilor primite.

Cele mai importante surse de comunicare online cu scop comercial din România

Cuprins articol:

  1. Întrebarea 1: Timpul petrecut online
  2. Întrebarea 2: Interval orar de petrecere a timpului online
  3. Întrebarea 3: Activități online efectuate până acum
  4. Întrebarea 4: Număr de persoane care folosesc sursele de informare în scop comercial
  5. Întrebarea 5: Frecvența de accesare a surselor de informare online
  6. Întrebarea 6: Credibilitatea surselor de informare online
  7. Întrebarea 7: Ce face ca o sursă de informare să fie credibilă
  8. Întrebarea 8: În ce măsură influențează sursele de informare decizia de cumpărare
  9. Întrebarea 9: La ce surse nu ați renunța
  10. Date demografice despre respondenți
  11. Concluzii

Întrebarea 1: Timpul zilnic petrecut online

timp zilnic petrecut online 2

Te așteptăm la următorul nostru curs!

4-5 noiembrie, București: Curs de Inițiere în Email Marketing (nivel: începător)
Înscrie-te aici

18-19 noiembrie, Cluj-Napoca: Curs de inițiere în Content Writing și Copywriting (nivel: începător)
Înscrie-te aici

Primul lucru pe care îl putem observa din răspunsurile primite la întrebarea „Cât timp petreci zilnic pe internet?” este că nu există respondenți care să nu folosească internetul zilnic.

Procentajul cel mai mare este reprezentat de persoanele care folosesc internetul între 6 și 12 ore pe zi: 58%, urmat de un procentaj de 35% care reprezintă persoanele care folosesc internetul între 1 și 5 ore pe zi.

Întrebarea 2: Interval orar de petrecere a timpului online

interval orar 1

Cel mai popular interval în care utilizatorii de internet sunt online este seara, între orele 19 și 23. De asemenea, intervalul orar 12 – 15 este al doilea ca și popularitate.

20% dintre respondenți au menționat alt interval în care sunt online decât cele propuse în chestionar. Dintre variantele spuse de aceștia, cele mai populare intervale de timp sunt după amiaza, între orele 12 – 19 sau între orele 15 – 23.

16% din utilizatorii de internet sunt online în prima parte a zilei, între orele 8 și 12.

Întrebarea 3: Activități online efectuate până acum

activitati online efectuate

Am întrebat persoanele chestionate care au fost activitățile online realizate până acum, care pot fi rezultatul unei informări în scop comercial. Numerele de mai sus reprezintă variantele de răspuns ale acestora.

Astfel, putem observa că aprecierea (like-ul) unei pagini de Facebook este cea mai populară activitate, realizată de 96 dintre respondenți. În mod interesant, a doua activitate realizată online ca și grad de popularitate este descărcarea unor materiale gratuite disponibile online, aceste materiale putând fi: broșuri / cataloage de prezentare de produse, ghiduri ale unor companii care prestează servicii, cărți gratuite, imagini sau videoclipuri care pot avea caracter comercial.

A treia activitate realizată de utilizatorii de internet este abonarea la newslettere, urmată de achiziționarea unor produse, efectuată de 82 dintre respondenți.

Cea mai puțin populară activitate online este solicitarea unei oferte de servicii, aceasta fiind realizată de 55 dintre respondenți. 

Întrebarea 4: Număr de persoane care folosesc sursele de informare în scop comercial

utilizarea surselor de informare

Am întrebat respondenții care sunt sursele de informare online pe care aceștia le utilizează în scop comercial. Pe primul loc sunt website-urile de prezentare ale brand-urilor, în această categorie intrând și magazinele online. Pe locul al doilea, cea mai folosită sursă de informare în scop comercial este Facebook.

Blog-urile se află pe locul 3 în top 3 surse de informare online după numărul de utilizatori, acestea fiind citite de 70 din respondenții acestui chestionar. 

Pe de altă parte, cele mai puțin populare surse de informare online sunt Twitter, acesta clasându-se pe ultimul loc în top, cu doar 10 utilizatori care îl folosesc în scop comercial din 115. De asemenea, LinkedIn se află pe penultimul loc în top, acesta având 18 utilizatori din numărul respondenților. În mod surprinzător, site-ul YouTube, deși este al doilea motor de căutare ca număr de interogări zilnice în România, după Google, are un grad foarte mic de utilizare în scop comercial, doar 27 utilizatori din 115 considerându-l relevant pentru a fi utilizat în acest sens.

Întrebarea 5: Frecvența de accesare a surselor de informare online

frecventa de accesare

În cadrul acestui studiu, am dorit să aflăm în ce măsură sunt accesate principalele surse de informare online din România de către fiecare respondent. Pornind de la premisa că o frecvență de accesare ridicată înseamnă cel puțin o accesare pe săptămână, o frecvență de accesare medie înseamnă cel puțin o accesare pe lună, iar o frecvență de accesare redusă înseamnă cel puțin o accesare la 3 luni, am obținut următoarele rezultate:

  • Website-urile aparținând brand-urilor sunt cele mai accesate surse de informare online, peste jumătate din utilizatori declarând o frecvență de accesare ridicată a acestora;
  • Facebook ocupă locul 2 în top, având un număr de persoane care îl accesează în scop comercial cu frecvență ridicată de 58;
  • La fel ca la întrebarea anterioară, blog-urile de specialitate ocupă locul 3 în top, la nivelul frecvenței de accesare;
  • Pe ultimele locuri la nivelul frecvenței de accesare se află Twitter și LinkedIn, acestea având predominant o rată de accesare cu scop comercial scăzută;
  • În mod surprinzător, deși la întrebarea anterioară YouTube se aflau pe locul 3 de la final, la nivelul numărului de utilizatori în scop comercial, de data aceasta acest loc îl ocupă forum-urile. Peste jumătate din respondenții acestui chestionar au menționat că folosesc forum-urile cu frecvență redusă, pentru informarea online în scop comercial.

Întrebarea 6: Credibilitatea surselor de informare online

credibilitatea surselor

În continuare am discutat despre cât de credibile sunt sursele de informare online menționate anterior. După ce am văzut că website-urile, Facebook-ul și blog-urile sunt cele mai frecvent accesate de utilizatori în scop comercial, putem observa că acest clasament nu este valabil din perspectiva credibilității acestor surse.

Pe primele două locuri, la nivelul credibilității, se află website-urile și blog-urile de specialitate, mai mult de jumătate din respondenți declarând că au încredere în aceste surse, însă Facebook, din acest punct de vedere, se află pe unul din ultimele locuri în top. Doar 17 din 115 persoane chestionate au menționat că văd Facebook-ul ca pe o sursă de informare credibilă, în timp ce 73 dintre aceștia au spus că au încredere moderată în ceea ce privește informațiile comerciale pe care le citesc pe această rețea.

Sursele care prezintă cei mai mulți utilizatori cu încredere moderată în informațiile pe care le oferă sunt Facebook, newsletter-ele și presa online (site-urile de știri).

Pe ultimele locuri în acest top sunt rețelele de socializare Twitter și LinkedIn, acestea înregistrând cei mai mulți utilizatori sceptici în ceea ce privește informațiile oferite în scop comercial. 

Întrebarea 7: Ce face ca o sursă de informare să fie credibilă

factori care determina credibilitatea 1

 Luând în considerare o serie de factori care pot determina credibilitatea unei surse de informare online, am obținut următoarele rezultate:

  • utilizatorii cred cel mai mult în sursele care au un conținut calitativ și sunt recomandate de specialiști în domeniul respectiv;
  • design-ul atractiv este cel mai puțin relevant factor care determină credibilitatea unei surse; de asemenea, faptul că o sursă de informare online este recomandată de prietenii utilizatorului, nu înseamnă că acesta va avea încredere în ea – dat fiind că doar 36 dintre persoanele chestionate au răspuns că recomandarea prietenilor le crește încrederea în sursa respectivă.

Prin interactivitatea unei surse de informare se poate înțelege rata de răspuns la întrebările din partea cititorilor săi, precum și rata de întrebări pe care le adresează, la rândul său, cititorilor. De exemplu, în cazul unei pagini de Facebook, rata de răspuns la întrebările adresate de fani. Putem observa că un număr relevant de utilizatori pun accent pe acest lucru, 59 din 115 răspunzând că pentru ei, interactivitatea unei surse de informare poate fi un factor determinant al încrederii pe care o au în sursa respectivă.

Întrebarea 8: În ce măsură influențează sursele de informare decizia de cumpărare

influenta deciziei de cumparare

Prin această întrebare, am dorit să aflăm cât de influente sunt sursele de informare online menționate anterior în cazul cumpărăturilor online efectuate de utilizatorii de internet. Cu alte cuvinte, care sunt sursele de comunicare online care contribuie, cel mai mult, la creșterea ratei de conversie.

Prin „cumpărături online” înțelegem atât achiziționarea de produse, cât și solicitarea unei oferte de preț pentru servicii. În cazul serviciilor, rata de conversie o calculăm din numărul cererilor de ofertă, deoarece o sursă de informare online nu poate influența și decizia finală a solicitantului în acest sens.

Din răspunsurile celor chestionați, putem deduce că blog-urile de specialitate sunt principala sursă care influențează decizia consumatorilor privind efectuarea unei comenzi online. 71 de persoane din 115 au declarat că blog-urile le influențează decizia într-o mare măsură, în timp ce 17 persoane din 115 au spus că le influențează decizia într-o mică măsură.

Pe locul al doilea sunt website-urile aparținând unor brand-uri, 65 dintre respondenți spunând că le influențează decizia de cumpărare într-o mare măsură. 

În mod surprinzător și aparent contradictoriu, deși la întrebarea 6, forum-urile au înregistrat o credibilitate predominant medie pentru utilizatori, acestea sunt surse de informare cu o putere mai mare asupra deciziei consumatorilor de a cumpăra online față de toate celelalte surse de informare online, cu excepție website-uri și blog-uri. Totuși, statistica rămâne similară ca la întrebarea 6, deoarece, din 115 respondenți, majoritatea au declarat blog-urile ca fiind indiferente pentru ei în privința influenței deciziei de cumpărare. 

Din nou, pe cele mai slabe locuri s-au clasat rețelele de socializare Twitter și LinkedIn, acestea având cea mai mică influență asupra deciziei de cumpărare. Pe locul 3, din ultimele 3 locuri în acest top, s-a clasat și YouTube.

Întrebarea 9: La ce surse nu ați renunța?

sursele la care nu renunta

Ultima întrebare din acest studiu a fost o întrebare deschisă. Ne-am dorit să punem respondenții în situația la care ar fi nevoiți să renunțe la majoritatea surselor de informare online și să folosească doar 3. Statistica ne confirmă din nou că primele trei surse de informare online, ca și grad de importanță pentru utilizatori, sunt:

  1. Website-uri aparținând unor brand-uri (inclusiv magazine online);
  2. Blog-uri de specialitate;
  3. Facebook.

Sursele de informare online în scop comercial la care majoritatea utilizatorilor ar fi dispuși să renunțe sunt:

  1. Twitter;
  2. LinkedIn;
  3. YouTube.

Date demografice despre respondenți

gen

varsta 2

educatieocupatiemediu

Concluzii

Publicul principal care a fost vizat pentru realizarea acestui studiu de piață este format din totalitatea utilizatorilor de internet români – acest lucru înseamnă peste 50% din populația României. Însă, dintre aceștia, doar 11% au cumpărat online în mod frecvent, România fiind pe ultimul loc în Europa la nivelul ratei de cumpărare online.

De aceea, chiar dacă acest studiu a fost realizat pe un număr relativ mic de persoane (115), dată fiind diversitatea demografică a acestora, varietatea domeniilor în care aceștia activează și faptul că studiul a fost realizat pe baza celor mai importante surse de comunicare online din România, putem considera, într-o măsură aproximativă, relevante datele obținute.

Dată fiind varietatea domeniilor în care activează respondenții studiului, putem spune că natura meseriei lor este un factor decisiv în determinarea comportamentului comercial la nivel online. În primul rând, acest lucru influențează intervalul orar de utilizare a internetului de către respondenți – perioada de seară (orele 19 – 23), după ce aceștia ajung acasă de la serviciu, este cea mai aglomerată la nivel online, dar și intervalul de prânz (orele 12 – 15), când respondenții au pauză de masă, este, de asemenea, aglomerat.

Toți utilizatorii de internet chestionați sunt familiarizați cu sursele de informare online cele mai importante din România, însă fiecare dintre aceștia folosește în mod frecvent maxim 3 surse de informare pentru a-și satisface nevoile comerciale. 

Cele mai influente surse de comunicare online în privința creșterii ratei de conversie, pentru un brand, sunt: website-urile, blog-urile și forum-urile. Totuși, Facebook este o sursă de informare considerată a fi mai importantă decât forum-urile, chiar dacă marea majoritate se încrede mai mult în informațiile aflate pe forum-uri decât în cele de pe Facebook. 

Blog-urile de specialitate contribuie cel mai mult la influența deciziei de cumpărare a utilizatorilor de internet români, deși Facebook-ul este un mijloc utilizat mai des de aceștia pentru a se informa în scop comercial.

Se pare că prietenii unui utilizator de internet nu contribuie în mod direct la influența deciziei de cumpărare a acestuia, mai importanți fiind specialiștii în diferite domenii, în care majoritatea persoanelor au mai multă încredere. Așadar, un site, cu cât pune mai mult accent pe calitate în conținutul său, cu atât este mai credibil pentru cei care îl citesc.

Sperăm că, în calitate de brand care folosește mediul online în scop comercial, aceste date îți sunt de folos și te ajută în realizarea mai eficientă a unei strategii de comunicare. 

Dacă ai orice comentarii, întrebări sau completări la rezultatele acestei cercetări, te invităm să o faci folosind secțiunea de comentarii de mai jos.

Cătălin Ionașcu

Cătălin Ionașcu este pasionat de scris, citit și călătorit. Este fondator al blogului și agenției Romanian Copywriter, în cadrul căreia este Content Writer. În mod frecvent, susține cursuri de Content & Copywriting. Află mai multe despre Cătălin și de pe blogul său personal: catalinionascu.ro.

Vrei să fii la curent cu noutățile? Înscrie-te!