Aflându-ne în apropiere de al doilea tur, mi-am pus problema despre cât de important este un slogan de campanie electorala și cât de mult convinge acesta populația să voteze.
După ce am discutat într-un articol anterior despre branding politic, aș dori acum să pomenim câteva sloganuri celebre, din foste campanii electorale românești.
Sloganul într-o campanie electorala
„Un președinte pentru liniștea noastră.” – Ion Iliescu, alegerile prezidențiale din anul 1992
Acest slogan vine ca un plasture peste haosul creat în perioada revoluției. După 1989, orice român căuta exact liniștea, iar campania electorală a pus la bătaie cel mai clar și dorit beneficiu pentru România. A fost un slogan de efect, la vremea lui.
„Aproape de oameni, împreună cu ei.” – Ion Iliescu, alegerile prezidențiale din anul 2000. O alăturare, puțin nefericită aș spune, a două sintagme asemănătoare ca sens care, în 2000, nu prea își mai aveau rostul.
„România bunului simț.” – Crin Antonescu, alegerile prezidențiale din anul 2009.
O valoare generică, dar foarte importantă, bunul simț, este centrul sloganului din 2009. Crin Antonescu renunță la promisiunile clasice, economice, de nivel de trai, și vine cu un mesaj simplu și ușor de reținut.
„De ce le e frică, nu scapă! Hai la referendum!” – Traian Băsescu, referendumul din anul 2009 pentru parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300.
Acesta este unul dintre mesajele care spun lucrurile pe față. Este adresat direct adversarilor politici și se bazează pe o zicală românească cunoscută și foarte folosită. Sensul acesteia servește corespunzător mesajului, referendumul devenind o pedeapsă pentru cei vizați.
„Învingem împreună.” – Mircea Geoană, alegerile prezidențiale din anul 2009.
PSD-ul păstrează și în 2009 adverbul „împreună”, dar schimbă focusul de pe președinte, pe popor. Candidatul încearcă să convingă electoratul să-i acorde votul, dar, în același timp, să-și acorde votul.
În plus, sloganuri din actuala campanie electorală pentru prezidențiale, din toamna 2014:
„Bună pentru România!” – Elena Udrea
Puțin ironic, puțin amuzant, sloganul Elenei Udrea mă duce cu gândul la caracteristicile sale fizice mai mult decât la efectele acțiunilor ei ca președinte. Părerea mea este că asta s-a vrut a fi și că acest slogan si-a atins gradul maxim de memorabilitate. Însă, din fericire, doar atât.
„România lucrului bine făcut.” – Klaus Iohannis
Caracterul nemțesc într-un slogan românesc, așa aș traduce acest mesaj al cadidatului ACL. Un slogan care transmite un mesaj direct, puternic și de bun simț.
„Președintele care unește.” – Victor Ponta
O conotație legată de Basarabia poate, deși, din punctul meu de vedere, unirea nu-i neapărat o problemă a acestui popor, iar asta face mai puțin rezonant acest mesaj. Totuși, acesta este amintit mult mai des în scop negativ, o unire împotriva candidatului.
„Macovei, mai bună decât ei!” – Monica Macovei
Campania Monicăi Macovei a fost una jucăușă, bazată în principal pe online, cu multe rime și atacuri subtile la adresa contracandidaților. O rimă rămâne însă ușor întipărită în memorie.
„Bunăstare și respect.” – Călin Popescu Tăriceanu
Sloganul lui CPT este extrem de general. Acesta nu spune cui se adresează, poporului sau membrilor de partid, susținătorilor sau întregii Românii. Cu un minim efort putem să rezolvăm dilema, dar acest lucru nu face sloganul mai memorabil.
Dacă stăm să le analizăm și categorisim, sloganurile citate s-ar putea încadra usor în câteva tipologii, în funcție de ideea lor centrală: sloganuri împotriva adversarilor politici, precum cel al Monicăi Macovei sau cel al lui Traian Băsescu, sloganuri politice centrate pe candidat, vezi Udrea, Ponta, Iliescu, sloganuri centrate pe România și poporul român, vezi Iohannis și Antonescu, și sloganuri generale care nu spun mare lucru, vezi C.P. Tăriceanu.
O astfel de împărțire pe categorii ne poate oferi o imagine de ansamblu asupra caracterului campaniei politice pe care candidatul o va dezvolta: defensivă sau agresivă, într-o luptă deschisă cu adversarii sau prin punerea în lumină a programului său politic sau, mai bine zis, prin lauda de sine.
Oricât de memorabil ar fi, sloganul de campanie electorala nu pare decisiv când vine vorba de acordarea votului nostru, indiferent dacă apreciem jocul de cuvinte sau nu, dacă definește campania sau nu. Totuși, luând în considerare alegerile din 1990 până în prezent, românii au votat candidați cu mesaje privitoare la țară, popor, cât mai simple și cu promisiuni emoționale. Acest tip de slogan a avut efect asupra românilor de-a lungul timpului și, probabil va avea și în viitor.
Candidatul, ca „brand”, nu se vinde îndeosebi prin slogan, dar crește sau scade în valoare prin aceste cuvinte alese să-l reprezinte. Într-un final, sloganul te poate face memorabil, dar nu îți duce votul, te poate fixa în mintea populației, dar nu îți asigură reușita.
Totuși, eu cred că faptele candidatului respectiv vorbesc cel mai mult – acelea fac cât 1000 de sloganuri reușite la un loc. Tu ce părere ai?
surse foto: antena3.ro, stirisireportajealba.ro, verticalonline.ro, lacoltulstrazii.wordpress.com
